asa ca mai scriu doua cuvinte.
Ascult Tudor Gheorghe, de jumatate de ora aceeasi piesa, "Florile graului". Imi place mult, imi place melodia si imi plac versurile. Imi plac mai ales pentru ca am sentimentul ca spun mai mult decat inteleg eu, la fel ca viata. Incerc sa incarc si aici, asa, in varianta magarului...
( apropo de magar, stiti bancul cu magarul si porcul?
Un magar mergea pe drum si din spate il ajunge porcul:
- Ba magarule ce murdar esti! Esti tot jegos! Pe unde dracu te-a purtat stapanul? Si ce slab esti! Nu prea ti-a dat sa mananci! Si uite ce desaji mari ai, ce te incarca stapanul! Ce viata naspa!
La care magarul se intoarce spre porc:
- Auzi ba, mi se pare mie, sau tu nu esti porcul de anul trecut? )
Hai sa vedem daca pot incarca piesa.... De ce nu ma lasa sa pun ceva de pe youtube? Sau cum se face? Probabil eu nu ma pricep, dar nu conteaza. Am descarcat si am convertit si imi tot incarca, dar m-am saturat sa astept si nu am nervi ca sa mai caut alte variante.
Ok, oricum, nu stiu cati sunt curiosi de ce anume ascult eu acum, dar pentru ei dau o adresa directa in varianta invata pe vremuri de la Ender ( saru'mana, lucrurile vechi si clare functioneaza mai bine - vine cu varsta. Oare Ender ce mai face? Sper ca e ok.)
Florile graului
Iar voi, noi si lumea "noastra" sa ramana cu bine. Mi s-a spus ca nu am facut nimic. Habar nu am ce am facut si ce nu am facu, stiu doar ca nu sunt nici magar, dar nici porc, apropo de banc.
Ramaneti cu bine. Cu respect,
Rita.
Merci pentru articole
E vorba despre articolul “Scuze din partea guvernului britanic pentru Alan Turing, matematicianul homosexual care a spart codul Enigma” pe hotnews.ro si “Alan Turing, secretul ruşinos al Marii Britanii” pe adevarul.ro
Stiam despre testul Turing si ca a spart codul nemtilor dintr-un SF ( Asimov sau Clarke ), dar habar nu am avut ca a fost homosexual, ca fost castrat chimic si ca s-a sinucis. ( Asa e cu notele de subsol, zic doar strictul necesar )
Testul Turing este folosit pentru a vedea daca o masina gandeste sau nu ( are inteligenta sau nu ) si este simplu de tot. Este un chestionar la care trebuie sa raspunda atat masina cat si cativa oameni ( in carte parca trebuia sa scrie o poezie ). Pe urma vin altii si vad raspunsurile, iar daca acestia din urma nu isi dau seama cand au de-a face cu masina si cand cu oamenii, atunci masina a trecut testul. Pana acum, din cate stiu eu, nu a fost calculator care sa treaca acest testul ( ultima data s-a incercat anul trecut si masinile au reusit sa convinga cativa oameni, dar sub 30% asa ca au picat testul ).
Ma gandesc la acest om. Ce mai conteaza pentru el scuzele guvernului?! Ce mai conteaza pentru toti ceilalti scuzele oricarui guvern? Si cat de mult conteaza totusi pentru noi! Uite, citesc comentariile si nu mai e nimic din porcaria obisnuita. Poate asa ar trebui sa incepem. Poate chiar nu e timpul paradelor ci e timpul unor articole despre Turing, despre Keynes ( tot in comentarii am citit si despre el si ca datorita lui avem ajutor de somaj, ajutor social si sitem de pensii ) si multi altii.
Sper sa apara si acestea.
Stiam despre testul Turing si ca a spart codul nemtilor dintr-un SF ( Asimov sau Clarke ), dar habar nu am avut ca a fost homosexual, ca fost castrat chimic si ca s-a sinucis. ( Asa e cu notele de subsol, zic doar strictul necesar )
Testul Turing este folosit pentru a vedea daca o masina gandeste sau nu ( are inteligenta sau nu ) si este simplu de tot. Este un chestionar la care trebuie sa raspunda atat masina cat si cativa oameni ( in carte parca trebuia sa scrie o poezie ). Pe urma vin altii si vad raspunsurile, iar daca acestia din urma nu isi dau seama cand au de-a face cu masina si cand cu oamenii, atunci masina a trecut testul. Pana acum, din cate stiu eu, nu a fost calculator care sa treaca acest testul ( ultima data s-a incercat anul trecut si masinile au reusit sa convinga cativa oameni, dar sub 30% asa ca au picat testul ).
Ma gandesc la acest om. Ce mai conteaza pentru el scuzele guvernului?! Ce mai conteaza pentru toti ceilalti scuzele oricarui guvern? Si cat de mult conteaza totusi pentru noi! Uite, citesc comentariile si nu mai e nimic din porcaria obisnuita. Poate asa ar trebui sa incepem. Poate chiar nu e timpul paradelor ci e timpul unor articole despre Turing, despre Keynes ( tot in comentarii am citit si despre el si ca datorita lui avem ajutor de somaj, ajutor social si sitem de pensii ) si multi altii.
Sper sa apara si acestea.
Uite acolo as vrea sa stau
Sa stau cu o umbrela in mana si sa ma uit la lume si sa rad, sa rad de toti, de mine mai ales.
Nimic haios
Sora-mea, stii ca esti singurul om care se bucura pentru noi? Iti imaginezi... din doua familii + prieteni foarte apropiati, esti singurul om care se bucura pentru noi.
Altii, cei "normali" sunt petrecuti cu muzicanti si veselie, noi pornim cu minciuni, dureri si mustrari de constiinta. Nunta noastra, daca ar fi se intample acum, ar semana cu o inmormantare.
Ce viata e asta? Cerem prea mult?
Ma gandesc la altele, probabil mult mai tinere decat mine. Ma intreaba cum s-o cucereasca sau daca sa se intoarca la barbati? Domane, habar nu au de ce le asteapta daca e vorba de alegere si aleg aceasta cale ( dar nu e vorba de alegere ). Oricat de mult as vrea, nu pot schimba situatia, nu am cum sa schimb lumea care le asteapta.
Am incepe o viata si tu esti singurul om care se bucura pentru noi, adica s-ar bucura daca am reusi. O viata impreuna, cu aceleasi bucurii si aceleasi greutati comune cuplurilor "normale".
Si stau si ma intreb ce inseamna a fi gay?
A fi gay inseamna sa-i ranesti pe cei dragi? A fi gay inseamna sa pornesti cu capul plecat, cu mustrari de constiinta, vinovata pentru ca iubesti?
Sa nu crezi ca minimalizez iubirea si acceptarea ta. Din contra, esti tot ce am, avem, si raman cu respect pentru ca ai vazut dincolo de ceea ce vad ceilalti.
Altii, cei "normali" sunt petrecuti cu muzicanti si veselie, noi pornim cu minciuni, dureri si mustrari de constiinta. Nunta noastra, daca ar fi se intample acum, ar semana cu o inmormantare.
Ce viata e asta? Cerem prea mult?
Ma gandesc la altele, probabil mult mai tinere decat mine. Ma intreaba cum s-o cucereasca sau daca sa se intoarca la barbati? Domane, habar nu au de ce le asteapta daca e vorba de alegere si aleg aceasta cale ( dar nu e vorba de alegere ). Oricat de mult as vrea, nu pot schimba situatia, nu am cum sa schimb lumea care le asteapta.
Am incepe o viata si tu esti singurul om care se bucura pentru noi, adica s-ar bucura daca am reusi. O viata impreuna, cu aceleasi bucurii si aceleasi greutati comune cuplurilor "normale".
Si stau si ma intreb ce inseamna a fi gay?
A fi gay inseamna sa-i ranesti pe cei dragi? A fi gay inseamna sa pornesti cu capul plecat, cu mustrari de constiinta, vinovata pentru ca iubesti?
Sa nu crezi ca minimalizez iubirea si acceptarea ta. Din contra, esti tot ce am, avem, si raman cu respect pentru ca ai vazut dincolo de ceea ce vad ceilalti.
Cine nu e la concertul Madonna?
Simpatica tanti, nu-i asa? Mie imi place, sincer. Imi place muzica ei si pe ea, dansa, o respect pentru ca face un spectacol pe cinste si mi se pare ca prin tot ce da, respecta publicul. Platesti un bilet, ai dreptul la un spectacol adevarat ( sau poate e vorba doar de " Eu sunt pe scena, eu am anumite standarde ", nu conteaza. E cineva, trebuie sa recunoastem ). Sper sa fie asa, sper ca oamenii care merg la concert sa aiba parte de un spectacol si nu doar calcaiele multimii. Imi place pentru ca a stiut sa schimbe stilurile, sa initieze ceva si pe urma sa mearga mai departe si sa iasa cu ceva nou, cu o alta fata. Trebuie sa ai ceva ca sa-ti dai seama ce trebuie sa faci, ce prinde publicul si pe urma sa schimbi, anticipand vremurile si prin asta sa influentezi tu publicul.
Ziceam acum ceva timp ca nu as scapa pentru nimic in lume un concert de-al ei, dar se pare ca am imbatranit crancen si nu ma mai tenteaza spectacolul, nici chiar si cel de calitate.
Si stiti ce e mai absurd? Adica mie imi placea si imi place, zau, dar cand aud chestii de genul " la ora... Madonna a pasit pe pamant romanesc" ma pravalesc de ras. Doamne da sa nu fuga smulgandu-si parul!
Tare mi-ar place s-o duc in locurile frecventate de poporul care traieste " pe pamant romanesc". Sa mergem la shopping la magazinele chinezesti, cu 10 lei si 3,8 lei bucata pentru ca, copii incep scoala si au nevoie de tot felul de chestii sau doar cresc pur si simplu si au nevoie de camasa noua.
Madonna a pasit pe pamant romanesc! Mare cinste, mare. Si noua, dar mai ales ei.
Dar ramane spectacolul! The show must go one!
Ziceam acum ceva timp ca nu as scapa pentru nimic in lume un concert de-al ei, dar se pare ca am imbatranit crancen si nu ma mai tenteaza spectacolul, nici chiar si cel de calitate.
Si stiti ce e mai absurd? Adica mie imi placea si imi place, zau, dar cand aud chestii de genul " la ora... Madonna a pasit pe pamant romanesc" ma pravalesc de ras. Doamne da sa nu fuga smulgandu-si parul!
Tare mi-ar place s-o duc in locurile frecventate de poporul care traieste " pe pamant romanesc". Sa mergem la shopping la magazinele chinezesti, cu 10 lei si 3,8 lei bucata pentru ca, copii incep scoala si au nevoie de tot felul de chestii sau doar cresc pur si simplu si au nevoie de camasa noua.
Madonna a pasit pe pamant romanesc! Mare cinste, mare. Si noua, dar mai ales ei.
Dar ramane spectacolul! The show must go one!
Activista din mine
Szia Ileana,
Mi-ai spus acum cateva zile ca ai citit un articol in care cineva ( bisexual ) declara ca 90% dintre persoanele gay ( barbati?! ) se prostitueaza. Comunitate, idealuri - duca-se naibii toate, pentru cine?
Stii pentru cine.
Nu vreau sa despic firul in patru, nu vreau sa stau si sa fac diferente intre gay si gay ( am citit si eu "Cea mai urata dintre lumi" pe 2straight despre blogurile si siteurile "noastre" si nu suna foarte incurajator. Mi-e groaza ca are dreptate, dar stiu, sau vreau sa cred ca nu e vorba numai de atat.)
Pentru cine?
Pentru noi. Pentru ca cele/cei care vor veni sa nu ne arate cu degetul si sa spuna ca nu am facut nimic desi era timpul sa facem.
Pentru ca e timpul. Nu avem nimic si am ajuns la varsta la care sa stim ca nu ne asteapta nimic bun si ca nu-i va astepta nici pe ceilalti.
Incercam cate ceva. Poate nu iese asa cum vrem, poate iese cu totul altceva. Sa fie site, blog, forum, petitie, carte, film, organizatie, biserica, nu conteaza. Macar sa facem ceva, atat cat putem, atat cat ne duce mintea. Daca noi nu am avut, macar cele/cei care vor veni dupa noi sa aiba ceva, ceva de la care sa porneasca. A fi gay pentru tine, pentru mine inseamna a fi tu insati, stii. Nu cred ca doar noi doua simtim astfel. Eu nu stiu ce as mai putea face. Am vrut ca cele ca mine sa dea de un loc, macar in lumea virtuala. Daca cineva cauta, are sanse mai mari sa gaseasca ceva, pe cineva ca ea, sper, dar nu sunt sigura.
Avem de dus o viata a noastra, ca oameni + gay aici si acum. Macar daca ne vine o idee si avem timp, macar atunci sa facem ceva.
Pentru cine?
Nu stiu. Pentru noi, pentru ca sa nu ne arate cu degetul si sa spuna ca era timpul, era datoria noastra sa facem ceva si nu am facut nimic.
Mi-ai spus acum cateva zile ca ai citit un articol in care cineva ( bisexual ) declara ca 90% dintre persoanele gay ( barbati?! ) se prostitueaza. Comunitate, idealuri - duca-se naibii toate, pentru cine?
Stii pentru cine.
Nu vreau sa despic firul in patru, nu vreau sa stau si sa fac diferente intre gay si gay ( am citit si eu "Cea mai urata dintre lumi" pe 2straight despre blogurile si siteurile "noastre" si nu suna foarte incurajator. Mi-e groaza ca are dreptate, dar stiu, sau vreau sa cred ca nu e vorba numai de atat.)
Pentru cine?
Pentru noi. Pentru ca cele/cei care vor veni sa nu ne arate cu degetul si sa spuna ca nu am facut nimic desi era timpul sa facem.
Pentru ca e timpul. Nu avem nimic si am ajuns la varsta la care sa stim ca nu ne asteapta nimic bun si ca nu-i va astepta nici pe ceilalti.
Incercam cate ceva. Poate nu iese asa cum vrem, poate iese cu totul altceva. Sa fie site, blog, forum, petitie, carte, film, organizatie, biserica, nu conteaza. Macar sa facem ceva, atat cat putem, atat cat ne duce mintea. Daca noi nu am avut, macar cele/cei care vor veni dupa noi sa aiba ceva, ceva de la care sa porneasca. A fi gay pentru tine, pentru mine inseamna a fi tu insati, stii. Nu cred ca doar noi doua simtim astfel. Eu nu stiu ce as mai putea face. Am vrut ca cele ca mine sa dea de un loc, macar in lumea virtuala. Daca cineva cauta, are sanse mai mari sa gaseasca ceva, pe cineva ca ea, sper, dar nu sunt sigura.
Avem de dus o viata a noastra, ca oameni + gay aici si acum. Macar daca ne vine o idee si avem timp, macar atunci sa facem ceva.
Pentru cine?
Nu stiu. Pentru noi, pentru ca sa nu ne arate cu degetul si sa spuna ca era timpul, era datoria noastra sa facem ceva si nu am facut nimic.
Se pare ca am un nou obicei!
Nu stiu cum reusesc, dar o data pe an raman afara din casa. Anul trecut am plecat dupa paine si mi-am uitat cheile inauntru, acum am fugit sa duc gunoiul, aveam cheile, dar cand am vrut sa deschid usa, pentru nimic in lume.
Si cand crede omul ca face un lucru banal, repetat de mii de ori, de cunoaste cum decurge si stie cum se termina, adica mergi sa iei paine si pe urma te intorci sau duci gunoiul si revii ca sa-ti continui treburile, uite ca mie mi se demostreaza ca nici lucrurile absolut banale nu sunt predictibile.
Si zici ca te poti baza pe experienta? Data trecuta m-a ajutat o prietena. E genul de om la care apelezi cand ai nevoie de ceva pentru ca stie pe cineva care stie pe cineva. Mare noroc ca o stiu si ca imi este prietena, dar ce fac cand e plecata in concediu?
Sun la vecini ca poate intre timp cineva a cumparat o scara pe care sa ma pot urca pana la etajul I ( si incep sa ma bucur ca maimuta ca are coada ca stau la I ), dar nu mai sun la vecinii la care am apelat acum un an. Merci, mi-a ajuns din "ca daca nu merge asa, poate pe invers". Nasol, nimeni nu si-a luat scara. Aproape de mine este o sectie de Politie, cei care acum un au treceau cu masina in timp ce eu urcam scara, dar nu m-au bagat in seama. ( Chiar nu stiu la cine trabuie sa apeleze un om cand se afla intr-o situatie de rahat si nu are pe nimeni ). Merg eu viteaza si dau de o tanti. Ii explic ce si cum la care ea "dar, doamna draga, eu cum sa va ajut?". Ii explic ca as avea nevoie de o scara ca sa urc etc, etc, poate au ei acolo, pentru situatii de urgenta sau naiba stie, Politia ar trebui sa aiba o scara. Merge doamna sa vada, dar ei nu au. Ii zic ca voi merge la cei cu telefoanele ca ei au sigur o scara la care doamana imi spune ca daca vreau, suna ea sa vada. Ii multumesc, dar prefer sa merg personal si sa explic situatia. Fug, dar sambata nu se lucreaza la caseria din apropiere. Fug eu inapoi si incerc la vreo trei-patru magazine "de specialitate", dar nimeni nu are o scara suficient de lunga. Intr-un magazin, o doamna foarte amabila imi spune ca daca nu e deschis la caseria respectiva, suna dansa la deranjamente si intreaba. Raspunsul: "nu ne ocupam de astfel de interventii". Merg inapoi la sectie s-o rog pe doamna sa sune la o alta firma/companie la care ea imi spune ca am inteles gresit, ea nu suna, dar imi da voie sa sun eu, problema e ca nu am numar de telefon si doamna nu ma poate ajuta. Intre timp s-au mai adunat vreo 4-5 politisti carora doamna le explica situatia mea si care dau din umeri, nimeni nu stie ce e de facut in asemenea situatii.
"Lasati, merg pana in centru, acolo dau de caseriile ambelor companii si rezolv eu cumva. Va multumesc pentru amabilitate" si fug pana nu se face ora 1 ca pe urma nu mai lucreaza nimeni.
Dau de prima caserie, intru si explic ce si cum si ii rog, daca au o echipa prin apropiere, sa ma ajute. Doamna suna si mi se spune ca echipa lucreaza in cealalta parte a orasului, dar in jumatate de ora vor fi la mine cu scara.
Alerg inapoi, trece jumatate de ora si vine masina. Punem scara, urca un domn, incearca sa deschida usa, nu merge. Urc si eu scarile si-mi dau seama ca nu mai ametesc si nici nu-mi mai tremura picioarele ca data trecuta. S-a blocat yala de jos, dar nenea reuseste s-o deblocheze, atata doar ca trebuie s-o scot daca nu vreau sa intru din nou de pe balcon. Platesc, pleca lumea si eu ma prabusesc in fotoliu. Trag o injuratura sanatoasa de tine un de minut si parca ma mai racoresc un pic. La ora 1 trebuia sa merg la o cununie, vad toate alea pregatite si vad ca as mai avea 10 minute sa ajung. Mai trag o injuratura si decid sa nu ma mai duc niciunde, ca nu se cade sa intarzii si numai de cununii si veselii nu-mi arde mie acum. Voi explica eu cumva. Voi spune toata povestea si daca e nevoie, voi schimba putin orele.
Acum stau si ma gandesc, dupa ce am lasat o cheie de rezerva la mama prietenei mele, ar trebui sa-mi iau si o scara si s-o las la sectia de Politie? Poate are si altcineva nevoie de ea, ca eu sunt pregatita ca la anul sa mai escaladez balconul, nunai sa am cu ce.
Mergi dupa paine sau duci gunoiul si crezi ca in trei minute esti inapoi, dar trec vreo 2-3 ore pana sa intri in casa din nou. Si cat e de bine ca esti intre cei patru pereti dintre care uneori ai vrea sa scapi!
Si stai si te gandesti. Se intampla sa ai nevoie de ajutor si nimeni din cei cunoscuti sa nu fie la indemana. Alergi in stanga 'n dreapta, rogi oameni absolut straini, apelezi la Politie, dar iti dai seama ca sunt mai "fara idei" sa nu zic mai batuti in cap decat tine si pana la urma te ajuta o necunosctuta de la o caserie si doi indivizi care au bunavointa de a veni pana la tine.
In fond, totul se rezuma la bunavointa. In fond, depinzi de bunavointa altora.
Mersi pentru ajutor. Mersi ca de data aceasta am mai dat de oameni binevoitori. Si cand ma gandesc ca si asta depinde de noi! Sa mai fie aceasta specie sau sa dispara de tot? Depinde si de noi.
Si cand crede omul ca face un lucru banal, repetat de mii de ori, de cunoaste cum decurge si stie cum se termina, adica mergi sa iei paine si pe urma te intorci sau duci gunoiul si revii ca sa-ti continui treburile, uite ca mie mi se demostreaza ca nici lucrurile absolut banale nu sunt predictibile.
Si zici ca te poti baza pe experienta? Data trecuta m-a ajutat o prietena. E genul de om la care apelezi cand ai nevoie de ceva pentru ca stie pe cineva care stie pe cineva. Mare noroc ca o stiu si ca imi este prietena, dar ce fac cand e plecata in concediu?
Sun la vecini ca poate intre timp cineva a cumparat o scara pe care sa ma pot urca pana la etajul I ( si incep sa ma bucur ca maimuta ca are coada ca stau la I ), dar nu mai sun la vecinii la care am apelat acum un an. Merci, mi-a ajuns din "ca daca nu merge asa, poate pe invers". Nasol, nimeni nu si-a luat scara. Aproape de mine este o sectie de Politie, cei care acum un au treceau cu masina in timp ce eu urcam scara, dar nu m-au bagat in seama. ( Chiar nu stiu la cine trabuie sa apeleze un om cand se afla intr-o situatie de rahat si nu are pe nimeni ). Merg eu viteaza si dau de o tanti. Ii explic ce si cum la care ea "dar, doamna draga, eu cum sa va ajut?". Ii explic ca as avea nevoie de o scara ca sa urc etc, etc, poate au ei acolo, pentru situatii de urgenta sau naiba stie, Politia ar trebui sa aiba o scara. Merge doamna sa vada, dar ei nu au. Ii zic ca voi merge la cei cu telefoanele ca ei au sigur o scara la care doamana imi spune ca daca vreau, suna ea sa vada. Ii multumesc, dar prefer sa merg personal si sa explic situatia. Fug, dar sambata nu se lucreaza la caseria din apropiere. Fug eu inapoi si incerc la vreo trei-patru magazine "de specialitate", dar nimeni nu are o scara suficient de lunga. Intr-un magazin, o doamna foarte amabila imi spune ca daca nu e deschis la caseria respectiva, suna dansa la deranjamente si intreaba. Raspunsul: "nu ne ocupam de astfel de interventii". Merg inapoi la sectie s-o rog pe doamna sa sune la o alta firma/companie la care ea imi spune ca am inteles gresit, ea nu suna, dar imi da voie sa sun eu, problema e ca nu am numar de telefon si doamna nu ma poate ajuta. Intre timp s-au mai adunat vreo 4-5 politisti carora doamna le explica situatia mea si care dau din umeri, nimeni nu stie ce e de facut in asemenea situatii.
"Lasati, merg pana in centru, acolo dau de caseriile ambelor companii si rezolv eu cumva. Va multumesc pentru amabilitate" si fug pana nu se face ora 1 ca pe urma nu mai lucreaza nimeni.
Dau de prima caserie, intru si explic ce si cum si ii rog, daca au o echipa prin apropiere, sa ma ajute. Doamna suna si mi se spune ca echipa lucreaza in cealalta parte a orasului, dar in jumatate de ora vor fi la mine cu scara.
Alerg inapoi, trece jumatate de ora si vine masina. Punem scara, urca un domn, incearca sa deschida usa, nu merge. Urc si eu scarile si-mi dau seama ca nu mai ametesc si nici nu-mi mai tremura picioarele ca data trecuta. S-a blocat yala de jos, dar nenea reuseste s-o deblocheze, atata doar ca trebuie s-o scot daca nu vreau sa intru din nou de pe balcon. Platesc, pleca lumea si eu ma prabusesc in fotoliu. Trag o injuratura sanatoasa de tine un de minut si parca ma mai racoresc un pic. La ora 1 trebuia sa merg la o cununie, vad toate alea pregatite si vad ca as mai avea 10 minute sa ajung. Mai trag o injuratura si decid sa nu ma mai duc niciunde, ca nu se cade sa intarzii si numai de cununii si veselii nu-mi arde mie acum. Voi explica eu cumva. Voi spune toata povestea si daca e nevoie, voi schimba putin orele.
Acum stau si ma gandesc, dupa ce am lasat o cheie de rezerva la mama prietenei mele, ar trebui sa-mi iau si o scara si s-o las la sectia de Politie? Poate are si altcineva nevoie de ea, ca eu sunt pregatita ca la anul sa mai escaladez balconul, nunai sa am cu ce.
Mergi dupa paine sau duci gunoiul si crezi ca in trei minute esti inapoi, dar trec vreo 2-3 ore pana sa intri in casa din nou. Si cat e de bine ca esti intre cei patru pereti dintre care uneori ai vrea sa scapi!
Si stai si te gandesti. Se intampla sa ai nevoie de ajutor si nimeni din cei cunoscuti sa nu fie la indemana. Alergi in stanga 'n dreapta, rogi oameni absolut straini, apelezi la Politie, dar iti dai seama ca sunt mai "fara idei" sa nu zic mai batuti in cap decat tine si pana la urma te ajuta o necunosctuta de la o caserie si doi indivizi care au bunavointa de a veni pana la tine.
In fond, totul se rezuma la bunavointa. In fond, depinzi de bunavointa altora.
Mersi pentru ajutor. Mersi ca de data aceasta am mai dat de oameni binevoitori. Si cand ma gandesc ca si asta depinde de noi! Sa mai fie aceasta specie sau sa dispara de tot? Depinde si de noi.
Decizii importante
Ziceam ca la varsta mea ar trebui sa ma apuc sa iau decizii importante. Ce vreau sa ma fac cand voi fi mare? Chestia asta ma preocupa de ceva timp, dar sunt momente cand se acutizeaza si ma framant cateva zile dupa care uit de ea.
Deoarece aleg mai usor dintr-o lista data, dau o cautare pe nomenclatorul de meserii. Toate bune si frumoase numai ca la a doua meserie am dat de dificultatile luarii de decizii. Ce inseamna “aburitor pluta”? Caut in DEX, degeaba. Mai dau o cautare pe meseria de “aboritor pluta” si aflu ca nu se cere asa ceva si nici nu exista o descriere pentru meseria respectiva. Dau de un articol si acolo aflu lucruri si mai frumoase. Exista meserii precum: debitatorebosator, marangoz cală - tachelagiu, corhănitor, paraşutist încercător, regulator de ţevi, sexator de pui, fierbător - uscător de păr, ciontitor - tranşator de carne sau, de ce nu, defectolog ori cap de masă, dar si meserii precum majghian, gospodar, formator de formator, melamed, treibar, măţar, fascinar, hatip, chevrasameş, haham, fermentator sau tentantul numărător de bani.
Mai aflu ca “ haham este cel care este însărcinat cu tăierea rituală a păsărilor şi a vitelor în cultul mozaic, fiind inclusă la „Membri ai clerului”, alături de cardinal, episcop şi altele, fascinarul nu este cel mereu interesat de ceva sau interesant ci lucrează la căile ferate sau la tramvaie, corhănitorul este persoana care transportă buştenii de la locul fasonării până la un drum practicabil, marangozul cală - tachelagiu se ocupă cu dulgheria pe nave”.
Si aburitor pluta este un operator la instalaţiile de prelucrare a lemnului. ( sursa: Servus Hunedoara, nr. 1055, publicat in 04.07.2008
Ce ma fac cand voi fi mare?
Deoarece aleg mai usor dintr-o lista data, dau o cautare pe nomenclatorul de meserii. Toate bune si frumoase numai ca la a doua meserie am dat de dificultatile luarii de decizii. Ce inseamna “aburitor pluta”? Caut in DEX, degeaba. Mai dau o cautare pe meseria de “aboritor pluta” si aflu ca nu se cere asa ceva si nici nu exista o descriere pentru meseria respectiva. Dau de un articol si acolo aflu lucruri si mai frumoase. Exista meserii precum: debitatorebosator, marangoz cală - tachelagiu, corhănitor, paraşutist încercător, regulator de ţevi, sexator de pui, fierbător - uscător de păr, ciontitor - tranşator de carne sau, de ce nu, defectolog ori cap de masă, dar si meserii precum majghian, gospodar, formator de formator, melamed, treibar, măţar, fascinar, hatip, chevrasameş, haham, fermentator sau tentantul numărător de bani.
Mai aflu ca “ haham este cel care este însărcinat cu tăierea rituală a păsărilor şi a vitelor în cultul mozaic, fiind inclusă la „Membri ai clerului”, alături de cardinal, episcop şi altele, fascinarul nu este cel mereu interesat de ceva sau interesant ci lucrează la căile ferate sau la tramvaie, corhănitorul este persoana care transportă buştenii de la locul fasonării până la un drum practicabil, marangozul cală - tachelagiu se ocupă cu dulgheria pe nave”.
Si aburitor pluta este un operator la instalaţiile de prelucrare a lemnului. ( sursa: Servus Hunedoara, nr. 1055, publicat in 04.07.2008
Ce ma fac cand voi fi mare?
Tel Aviv
70.000 de oameni au iesit in strada sa-si manifeste dezacordul cu privire la cele intamplate la Tel Aviv pe 1 august. Presedintele, mai multi ministri, artisti, oameni tineri, varstnici, gay sau hetero si-au manifestat solidaritatea cu comunitatea gay. Vorbesc tot de israelieni. La noi a aparut un singur comentariu vizavi de stire. Intrati si voi sa vedeti Stiri ProTV
Nimic iesit din comun, nu-i asa?
Nimic iesit din comun, nu-i asa?
Si totusi, se misca!
Am citit ( merci Ileana. Voi ati citit? ) scrisoarea catre domnul Presedinte! O puteti citi pe site-ul Accept. Cam tardiva, dar e bine ca este, cu conditia sa fi fost semnata si de directoarea executiva si “expediata” destinatarului.
Eu, pesimista din fire cica ( nu sunt de acord ), credeam ca nu se va mai intampla nimic. Astept cu nerabdare continuarea, dar sperantele, vagi si timide, vin de la altii, de la voi.
Noroc tuturor. ( Imi aduc aminte de Salinger si pustiul din “De veghe in lanul de secara”. Zicea ca uraste cand cineva ii spune “Noroc”, cred ca nu am inteles niciodata faza aceasta - cineva care sa-mi explice daca e ceva de explicat? )
Totusi, noroc tuturor, ca si al meu depinde de al vostru.
Numai bine.
Eu, pesimista din fire cica ( nu sunt de acord ), credeam ca nu se va mai intampla nimic. Astept cu nerabdare continuarea, dar sperantele, vagi si timide, vin de la altii, de la voi.
Noroc tuturor. ( Imi aduc aminte de Salinger si pustiul din “De veghe in lanul de secara”. Zicea ca uraste cand cineva ii spune “Noroc”, cred ca nu am inteles niciodata faza aceasta - cineva care sa-mi explice daca e ceva de explicat? )
Totusi, noroc tuturor, ca si al meu depinde de al vostru.
Numai bine.
Si de ce am trecut aceasta harta?
Habar nu am. Stiu doar ca intre timp si in Albania s-a pus "problema" casatoriilor gay si urmeaza sa fie discutata in parlament candva in toamna.
Deci lucrurile se schimba, dar cu siguranta nu eu voi fi cea care va actualiza aceasta harta.
Stiti, ma gandesc la petitia noastra.
168 de semnaturi. Stiti ca mai e o petitie? Una impotriva casatoriilor gay in Romania. A pornit acum un an si mai bine si s-au strans peste 5000 de semnaturi. Daca din cele 5000, aproape 6000, iau pe bune doar jumatate ( ca vreau si eu sa cred ca altii sunt mai smecheri si mai putin cinstiti decat noi desi s-ar putea sa nu am dreptate ), tot suntem sub fundul vietatilor de pe fundul oceanelor( cu conditia sa aiba asa ceva si sa fie si mai jos decat e “capul” lor ).
'sta da comunitate!!!!!
Si dintre cei carora le-am scris eu ( ma refer la mailuri pt site-uri “consacrate” si comentarii lasate pe bloguri ) nimeni nu mi-a dat niciun raspuns. Nu le-am cerut sa stranga cate 50 de semnaturi ci doar sa publice stirea ca ea sa circule si dintre oamenii care o citesc, sa semneze cine crede de cuviinta. Nimic. Nici macar un “lasa-ma, fata, in pace”.
Ce sa mai cred?
Si am vazut aceasta harta si nu stiu de ce, dar mi-a venit in minte petitia si noi si voi care ne veti urma.
Deci lucrurile se schimba, dar cu siguranta nu eu voi fi cea care va actualiza aceasta harta.
Stiti, ma gandesc la petitia noastra.
168 de semnaturi. Stiti ca mai e o petitie? Una impotriva casatoriilor gay in Romania. A pornit acum un an si mai bine si s-au strans peste 5000 de semnaturi. Daca din cele 5000, aproape 6000, iau pe bune doar jumatate ( ca vreau si eu sa cred ca altii sunt mai smecheri si mai putin cinstiti decat noi desi s-ar putea sa nu am dreptate ), tot suntem sub fundul vietatilor de pe fundul oceanelor( cu conditia sa aiba asa ceva si sa fie si mai jos decat e “capul” lor ).
'sta da comunitate!!!!!
Si dintre cei carora le-am scris eu ( ma refer la mailuri pt site-uri “consacrate” si comentarii lasate pe bloguri ) nimeni nu mi-a dat niciun raspuns. Nu le-am cerut sa stranga cate 50 de semnaturi ci doar sa publice stirea ca ea sa circule si dintre oamenii care o citesc, sa semneze cine crede de cuviinta. Nimic. Nici macar un “lasa-ma, fata, in pace”.
Ce sa mai cred?
Si am vazut aceasta harta si nu stiu de ce, dar mi-a venit in minte petitia si noi si voi care ne veti urma.
Codurile
Acum am auzit la radio, presedintele a promulgat Codurile. Coalitia "Opriti Codurile" a trimis o scrisoare presedintelui prin care cere sa nu faca acest lucru. ( Oare e vorba de acea scrisoare? - cautati pe site-ul Accept! ).
Eu una nu stiu ce sa mai zic. Pana acum cateva minute am avut o zi tare buna. Plec in concediu si azi a fost ultima zi de servici, credeam ca nimic nu imi poate lua cheful si voia buna. Uite ca se poate.
Nasol. Nasol de noi. Nasol de fetele si baietii care vor veni dupa noi. Imi pare rau.
Modificare
Cu cateva ore inainte am scris ceva, dar am sters postarea ( asta pentru cei care au citit-o si n-o mai gasesc ). Nu vreau sa fac rau. Lumea oricum ne vede complet aiurea, nu e momentul sa ma leg de ai nostri. Nu, nu mi-e frica, Ileana. Cum ti-am mai zis, e rau oricum si va fi si mai rau, de ce sa-mi fie frica?! Eu cred ca nu prea am de pierdut. Sunt cativa oameni, vreo trei-patru, dar ei sunt alaturi de mine, ma stiu si ma sustin si ma iubesc, in rest, nu conteaza. Nu am un job care sa ma imbogateasca, nici familie pe care sa nu o fi pierdut-o deja in favoarea altor lucruri.
Cat despre petitie. Eu cred in continuare ca este un lucru bun si important. Stiu ca nu are validitate juridica ( nu stiu daca acesta este termenul, dar mie asa imi vine sa-i zic ), dar gandeste-te ca sunt poate sute de oameni care ar dori sa faca ceva si nu stiu ce sa faca. Uite ca le-ai dat posibilitatea de a-si scrie numele ( real sau nu ) si prin asta sa simta ca au facut ceva. Poate sunt oameni care sub un nume oarecare au spus pentru prima data ca sunt gay ori trebuie sa stii, trebuie sa stie toata lumea cat e de greu sa zici asta pentru prima data. Poate au fost oameni care au zis “uite ca pot sa fac ceva pentru un prieten, o prietena”.
Nu-mi spune-ti ca nu reprezinta nimic. Ok, o petitie se poate face de o persoana si poate fi semnata de 1000 de ori de aceeasi persoana, dar noi stim, tu care ai facut asta, eu care am fost acolo, toti cei care au semnat si au facut-o pe bune stiu ca nu e un joc, ca nu a fost o distractie.
Bascalia era inevitabila si sincera sa fiu, daca Noua Dreapta da de petitie, atunci sa vezi distractie! ( macar ca raspuns la bascalia fetelor fata de sondajul lor de opinie sau ce o fi fost ). Dar din 95 de semnaturi cate sunt acum, macar jumatate ( dar eu cred ca mult mai mult ) sunt pe bune. Pentru acesti 40-50 de oameni cati sunt acuma si pentru poate 250 de oameni din 500 sau 2500 din 5000 ai dat o posibilitate, un moment in care ei au putut face ceva si au facut. E extraordinar de important, indiferent de validitatea juridica sau habar nu am ce.
Ma gandesc la sora-mea. Cat de suparata a fost cand a vazut Monica Macovei si Traian Basescu trecut pe lista si cat incearca sa gaseasca scuze si explicatii pentru lipsa de reactie a celor “important”. E hetero, nu are de-a face nimic cu toate acestea si totusi, o doare, o revolta. Ea a simtit ceva si asa ca si ea, au simtit si altii. Depinde de tine cum mergi mai departe, e o responsabilitate, dar nu esti singura, nu uita.
Si mai stii ceva? Eu invat din treaba aceasta, tu inveti din treaba aceasta si poate mai invata si altii. Si daca va fi cineva care sa se priceapa la treburile juridice, va stii la ce sa se astepte din partea oamenilor, din partea noastra si din partea celor mari ( Accept, Angelicuss, Purple etc. ).
E parerea mea. Parearea mea, Rita, gay, ( mai multe informatii pe lista cu semnaturi ) despre petitie, despre sprijinul si deschiderea celor cu tam-tam fata de aceasta initiativa ( si aici vorbesc iar de mine si de toate mesajele lasate de mine pe site-uri, blog-uri etc, adica lipsa de reactie a lor fata de aceasta initiativa ). Repet, e parerea si durerea si revolta mea, scrisa intr-o forma cat mai civilizata si cu siguranta de neinteles pentru majoritatea oamenilor.
Raman cu respect,
Cat despre petitie. Eu cred in continuare ca este un lucru bun si important. Stiu ca nu are validitate juridica ( nu stiu daca acesta este termenul, dar mie asa imi vine sa-i zic ), dar gandeste-te ca sunt poate sute de oameni care ar dori sa faca ceva si nu stiu ce sa faca. Uite ca le-ai dat posibilitatea de a-si scrie numele ( real sau nu ) si prin asta sa simta ca au facut ceva. Poate sunt oameni care sub un nume oarecare au spus pentru prima data ca sunt gay ori trebuie sa stii, trebuie sa stie toata lumea cat e de greu sa zici asta pentru prima data. Poate au fost oameni care au zis “uite ca pot sa fac ceva pentru un prieten, o prietena”.
Nu-mi spune-ti ca nu reprezinta nimic. Ok, o petitie se poate face de o persoana si poate fi semnata de 1000 de ori de aceeasi persoana, dar noi stim, tu care ai facut asta, eu care am fost acolo, toti cei care au semnat si au facut-o pe bune stiu ca nu e un joc, ca nu a fost o distractie.
Bascalia era inevitabila si sincera sa fiu, daca Noua Dreapta da de petitie, atunci sa vezi distractie! ( macar ca raspuns la bascalia fetelor fata de sondajul lor de opinie sau ce o fi fost ). Dar din 95 de semnaturi cate sunt acum, macar jumatate ( dar eu cred ca mult mai mult ) sunt pe bune. Pentru acesti 40-50 de oameni cati sunt acuma si pentru poate 250 de oameni din 500 sau 2500 din 5000 ai dat o posibilitate, un moment in care ei au putut face ceva si au facut. E extraordinar de important, indiferent de validitatea juridica sau habar nu am ce.
Ma gandesc la sora-mea. Cat de suparata a fost cand a vazut Monica Macovei si Traian Basescu trecut pe lista si cat incearca sa gaseasca scuze si explicatii pentru lipsa de reactie a celor “important”. E hetero, nu are de-a face nimic cu toate acestea si totusi, o doare, o revolta. Ea a simtit ceva si asa ca si ea, au simtit si altii. Depinde de tine cum mergi mai departe, e o responsabilitate, dar nu esti singura, nu uita.
Si mai stii ceva? Eu invat din treaba aceasta, tu inveti din treaba aceasta si poate mai invata si altii. Si daca va fi cineva care sa se priceapa la treburile juridice, va stii la ce sa se astepte din partea oamenilor, din partea noastra si din partea celor mari ( Accept, Angelicuss, Purple etc. ).
E parerea mea. Parearea mea, Rita, gay, ( mai multe informatii pe lista cu semnaturi ) despre petitie, despre sprijinul si deschiderea celor cu tam-tam fata de aceasta initiativa ( si aici vorbesc iar de mine si de toate mesajele lasate de mine pe site-uri, blog-uri etc, adica lipsa de reactie a lor fata de aceasta initiativa ). Repet, e parerea si durerea si revolta mea, scrisa intr-o forma cat mai civilizata si cu siguranta de neinteles pentru majoritatea oamenilor.
Raman cu respect,
Codul Civil
Am tot urmarit povestea cu Codurile. Imi venea sa urlu de nervi si suparare, pe de alta parte, cred ca m-am obisnuit ca in tara aceasta absurdul e la ordinea zilei si ceea ce m-ar mira ar fi daca lucrurile ar merge normal. E o porcarie ce e pe cale sa se intample, dar ceea ce m-a mirat a fost faptul ca niciunde nu am dat de noi. NOI. Niciunde nu am vazut ca s-ar lua atitudine, ca s-ar face ceva, macar un gest cat de mic pentru a ne manifesta dezacordul, pentru a spune ca isi bat joc de noi si ne calca in picioare. O stire, ceva, cum ca organizatiile/asociatiile, orice care are un pic de renume si spune ca e pentru noi si ne reprezinta, ar fi facut ceva, ar fi spus doua cuvinte.
Uite ca acum se face ceva. Este o petitie care poate fi citita si semnata AICI si va invit sa faceti acest lucru.
Stiti, poate nu inseamna nimic, poate nu va schimba lucrurile, dar macar se va afla ca suntem si ca ne pasa. Poate oamenii isi vor da seama ca existam. Eu, tu, 500, 5000 de oameni ( gay si hetero ), altceva decat manifestanti imbracati colorat incercand sa afisesze bucuria in timp ce se uita roata ca nu cumva sa fie pocniti in cap.
Poate nu inseamna nimic, dar macar am posibilitatea sa spun ca am incercat sa fac ceva. Eu, Rita, nu sunt de acord cu ceea ce e pe cale sa se intample. E nedrept, ma afecteaza, dar atat cat am putut, am facut si eu.
Uite ca acum se face ceva. Este o petitie care poate fi citita si semnata AICI si va invit sa faceti acest lucru.
Stiti, poate nu inseamna nimic, poate nu va schimba lucrurile, dar macar se va afla ca suntem si ca ne pasa. Poate oamenii isi vor da seama ca existam. Eu, tu, 500, 5000 de oameni ( gay si hetero ), altceva decat manifestanti imbracati colorat incercand sa afisesze bucuria in timp ce se uita roata ca nu cumva sa fie pocniti in cap.
Poate nu inseamna nimic, dar macar am posibilitatea sa spun ca am incercat sa fac ceva. Eu, Rita, nu sunt de acord cu ceea ce e pe cale sa se intample. E nedrept, ma afecteaza, dar atat cat am putut, am facut si eu.
Despre site, blog si altele - din perspectiva mea
M-am decis sa fac o departajare.
Ramane site-ul pentru subtitrari + stiri + altele care tin de noi si ramane blogul pentru mine, atunci cand voi avea ce spune, cand voi trai ceva pe care sa nu-l pot cuprinde si voi simti nevoia sa-i spun si lumii. Ce spuneti, nu e mai ok asa?
Cabanova nu permite prea multe, dar se poate gasi o solutie daca stirile vor fi prea multe, sau comentariile! ( precizez, a fost autoironie. )
Deci ne vedem/ citim pe site sau la urmatoarea “experienta”.
Cat despre forum. Exista si un forum? Exista mai multe forumuri? Ma bucur pentru toate si le urez succes administratorilor, moderatorilor si membrilor.
Numai bine tuturor,
Rita.
Ramane site-ul pentru subtitrari + stiri + altele care tin de noi si ramane blogul pentru mine, atunci cand voi avea ce spune, cand voi trai ceva pe care sa nu-l pot cuprinde si voi simti nevoia sa-i spun si lumii. Ce spuneti, nu e mai ok asa?
Cabanova nu permite prea multe, dar se poate gasi o solutie daca stirile vor fi prea multe, sau comentariile! ( precizez, a fost autoironie. )
Deci ne vedem/ citim pe site sau la urmatoarea “experienta”.
Cat despre forum. Exista si un forum? Exista mai multe forumuri? Ma bucur pentru toate si le urez succes administratorilor, moderatorilor si membrilor.
Numai bine tuturor,
Rita.
Iar m-am facut mai desteapta!
Stiti ce e mai nasol decat sa faci autostopul si sa nimeresti peste cine stie ce specimen galactic?
Sa faci autostopul si sa dai de cea mai buna prietena a lui maica-ta. Brrr!
Nu ai mai intalnit-o de ani de zile si in trecutul vostru comun nu ti-a spus nimic in afara de sfaturi destepte pentru viata. Inca dai din maini cand observi ca e dansa la volan si continui sa dai din maini sperand ca gestul tau sa semene cu un salut sau cu un semn ca sa mearga mai departe, dar nicio sansa.
Cu un zambet tamp si pana la urechi te urci in masina si incepi sa te rogi sa conduca cu 200 pe ora, oricat de absurd si nasol, numai sa ajungeti cat mai repede, sau de o fi sa muriti, sa se intample cat mai repede. Nicio speranta. Iti dai seama dupa cum sta cocotata pe volan, “atenta” la orice. In speranta sa te lase in pace, incepi tu cu politeturile. Intrebi de copii ( plecati aiurea prin tara ), de dansa, de sot, de vecini, caine si tot ce iti mai amintesti si pana aici e ok, iti dai seama ca sunt o groaza de oameni care au avut o copilarie si o tinerete grea si prietenii “impusi” din copilarie par mai adevarati, mai apropiati si-i privesti cu mai multa intelgere si simpatie.
Dar vine partea mai nasoala, urmeaza intrebarile ei! Si chiar si asta mai trece cumva, dar urmeaza partea cu “Stii, noi, parintii, am vrea ca….. . Noi intelegem….., dar…… . Eu stiu ca traiti intr-o cu totul alta lume, dar…… .” si tot asa.
Ai sari din masina in acest moment, prin parbriz ai iesi, ai face orice numai sa scapi, numai sa taca. Nu-ti ajung tie toate alea vizavi de parinti, mai vine si ea si te toaca la cap. Si 35 de km par o vesnicie.
Mereu ziceam ca daca exista iad si eu ajung acolo, atunci domnul care mi-a predat pe vremuri sociologie si psihologia reclamei si mai ceva, psihologie sociala cred, ma va invata engleza ( imi era tare antipatic, de fapt, prea nu imi spunea nimic acest “am fost pompier pana in ‘98 ” si de atunci mare om de stiinta - problema e ca nici altora nu le spunea nimic, iar cu engleza nu am nimic, dar niciodata nu s-a lipit nimic de mine cand mi s-a predat ), dar acum stiu ca iadul pentru mine sunt niste ore de engleza pe care mi le da acest mare profesor si la care ma duce prietena lui maica-mea. Si asta la nesfarsit.
Cred ca maine merg la biserica.
Numai bine tuturor.
Sa faci autostopul si sa dai de cea mai buna prietena a lui maica-ta. Brrr!
Nu ai mai intalnit-o de ani de zile si in trecutul vostru comun nu ti-a spus nimic in afara de sfaturi destepte pentru viata. Inca dai din maini cand observi ca e dansa la volan si continui sa dai din maini sperand ca gestul tau sa semene cu un salut sau cu un semn ca sa mearga mai departe, dar nicio sansa.
Cu un zambet tamp si pana la urechi te urci in masina si incepi sa te rogi sa conduca cu 200 pe ora, oricat de absurd si nasol, numai sa ajungeti cat mai repede, sau de o fi sa muriti, sa se intample cat mai repede. Nicio speranta. Iti dai seama dupa cum sta cocotata pe volan, “atenta” la orice. In speranta sa te lase in pace, incepi tu cu politeturile. Intrebi de copii ( plecati aiurea prin tara ), de dansa, de sot, de vecini, caine si tot ce iti mai amintesti si pana aici e ok, iti dai seama ca sunt o groaza de oameni care au avut o copilarie si o tinerete grea si prietenii “impusi” din copilarie par mai adevarati, mai apropiati si-i privesti cu mai multa intelgere si simpatie.
Dar vine partea mai nasoala, urmeaza intrebarile ei! Si chiar si asta mai trece cumva, dar urmeaza partea cu “Stii, noi, parintii, am vrea ca….. . Noi intelegem….., dar…… . Eu stiu ca traiti intr-o cu totul alta lume, dar…… .” si tot asa.
Ai sari din masina in acest moment, prin parbriz ai iesi, ai face orice numai sa scapi, numai sa taca. Nu-ti ajung tie toate alea vizavi de parinti, mai vine si ea si te toaca la cap. Si 35 de km par o vesnicie.
Mereu ziceam ca daca exista iad si eu ajung acolo, atunci domnul care mi-a predat pe vremuri sociologie si psihologia reclamei si mai ceva, psihologie sociala cred, ma va invata engleza ( imi era tare antipatic, de fapt, prea nu imi spunea nimic acest “am fost pompier pana in ‘98 ” si de atunci mare om de stiinta - problema e ca nici altora nu le spunea nimic, iar cu engleza nu am nimic, dar niciodata nu s-a lipit nimic de mine cand mi s-a predat ), dar acum stiu ca iadul pentru mine sunt niste ore de engleza pe care mi le da acest mare profesor si la care ma duce prietena lui maica-mea. Si asta la nesfarsit.
Cred ca maine merg la biserica.
Numai bine tuturor.
Incep
cu inceputul, adica multumesc pentru comentarii. Dupa cum ati observat, nu prea am obiceiul sa raspund, dar le citesc cu drag si interes, chiar si pe cele care ma trimit la psiholog ( in fond, intentia e buna, nu-i asa?! ). Merci Mihaela, Vanda, Anca, Uka, Drooopy, Florin, Ionela si toti care au ramas anonimi.
Rasfoiesc cartea Alexandrei si observ ca reapar anumite lucruri care m-au preocupat si ma preocupa si pe mine, adica revin cu o oarecare periodicitate. Vorbesc de coming out, de Gay Fest, mandria gay si altele.
Nu stiu altii cum sunt, dar eu cand ma gandesc la Gay Fest ma ia mania si joc culori de imbrac curcubeul fara sa vreau. Parerea mea: inca nu suntem la faza la care putem organiza astfel de marsuri si daca mass-media va arata ceea ce a aratat pana acum din toate cele organizate, nu vom ajunge niciodata. Nu am nimic cu persoanele transgen, dar nici nu-i aplaud pentru ca au “curajul” sa iasa in fata. Consider ca prin felul lor de a fi, sunt familiarizati/te cu spectacolul, cu a juca un rol in fata unor spectatori ( asta pentru cei/cele care mi-ar replica ca noi nu am avea “curajul” lor ).
Mandria gay? Habar nu am. Habar nu am daca exista o mandrie gay, daca eu am simtit vreodata aceasta mandrie. Cu riscul de a parea “ieftina”, patetica, telenovelica, va spun in schimb ce simt atunci cand cred ca simt aceasta mandrie. Ma uit la femeia pe care o iubesc si o vad frumoasa si ma bucur ca o iubesc pe ea si nu pe altcineva si sunt mandra de ea si sunt mandra ca ea ma iubeste pe mine. Nu stiu daca exista o mandrie gay sau exista doar mandria pe care o simte fiecare om care iubeste pe cineva. De multe ori am simtit ca sunt mandra de nationalitatea mea. Sunt mandra pentru ca am citit cate ceva, am cunoscut ceva in plus, dar in cazul orientarii sexuale nu pot spune acelasi lucru. Nu stiu nimic despre ceilalti/celelalte. Stiu de un Milk, stiu de Stonewall, stiu cate ceva despre cate cineva din Zurich si Islanda. Acum stiu ca steagul gay avea initial 8 culori si stiu de ce au ramas doar 6. Am vazut cateva filme, dar tot mai caut, mai degraba as vrea sa aflu cat mai multe si cat mai usor posibil. Am tot vrut sa fac un site cu astfel de informatii, ca sa stim si noi despre altii care au fost in fata noastra si poate, daca reusim sa invatam ceva de la ei, sa facem pana la urma si noi ceva, dar nu am mai facut nimic. Fara sa cumosc, de ce as putea fi mandra? Cam asa stau eu cu mandria gay.
Coming out! - trebuie sa stiti ca sunt foarte putini oameni care stiu despre mine ca sunt gay. Parintii habar nu au si nici la servici nu prea stie lumea. Stie doar sora-mea si cativa prieteni apropiati. Uneori imi vine sa-i urlu lumii despre mine, uneori imi vine “sa torn apa curata in pahar” si sa incep de oriunde, cu oricat de putini oameni mi-ar ramane aproape. Cineva intr-un comentariu imi zicea sa fiu discreta. Poate e experienta anilor si tare as vrea sa stiu cum le-a trait, cum a reusit sa treaca de aceste momente pentru ca nici eu nu vreau revolutie si scandal, vreau doar sa fiu eu insami si sa am o viata a mea.
Coming out? Imi permit sau nu? Stau intr-o casa care este cumparata de ai mei. Lucrez la o asociatie, organizatie crestino-umanitaro-nustiucum ( nu ma intelegi gresit, respect principiile dupa care lucram, atata doar ca ma ia cu ironia atunci cand vad ca ele nu se aplica decat in cazul oamenilor care “merita” ) si ma ocup de copii, ori nu stiu de ce, dar a fi homosexual in mintea majoritatii inseamna a fi si pedofil sau cel putin un om care cu orice pret vrea sa racoleze adepti. Si de cand cu gay fest-urile noastre, a fi homosexual inseamna a fi si travesti ( merci! ). Intrebarea mea: daca sunt atatea forumuri si mai e si asociatia care ne reprezinta si este pentru noi, se trateaza pe undeva acest subiect? Exista un loc unde poti citi despre altii/altele care au iesit din dulap, despre ce au simtit, cum le-a fost? Despre ce greutati au intampinat si poate si despre experiente pozitive? Exista persoane care au iesit? Voi cum stati?
Cu respect,
Rita.
Rasfoiesc cartea Alexandrei si observ ca reapar anumite lucruri care m-au preocupat si ma preocupa si pe mine, adica revin cu o oarecare periodicitate. Vorbesc de coming out, de Gay Fest, mandria gay si altele.
Nu stiu altii cum sunt, dar eu cand ma gandesc la Gay Fest ma ia mania si joc culori de imbrac curcubeul fara sa vreau. Parerea mea: inca nu suntem la faza la care putem organiza astfel de marsuri si daca mass-media va arata ceea ce a aratat pana acum din toate cele organizate, nu vom ajunge niciodata. Nu am nimic cu persoanele transgen, dar nici nu-i aplaud pentru ca au “curajul” sa iasa in fata. Consider ca prin felul lor de a fi, sunt familiarizati/te cu spectacolul, cu a juca un rol in fata unor spectatori ( asta pentru cei/cele care mi-ar replica ca noi nu am avea “curajul” lor ).
Mandria gay? Habar nu am. Habar nu am daca exista o mandrie gay, daca eu am simtit vreodata aceasta mandrie. Cu riscul de a parea “ieftina”, patetica, telenovelica, va spun in schimb ce simt atunci cand cred ca simt aceasta mandrie. Ma uit la femeia pe care o iubesc si o vad frumoasa si ma bucur ca o iubesc pe ea si nu pe altcineva si sunt mandra de ea si sunt mandra ca ea ma iubeste pe mine. Nu stiu daca exista o mandrie gay sau exista doar mandria pe care o simte fiecare om care iubeste pe cineva. De multe ori am simtit ca sunt mandra de nationalitatea mea. Sunt mandra pentru ca am citit cate ceva, am cunoscut ceva in plus, dar in cazul orientarii sexuale nu pot spune acelasi lucru. Nu stiu nimic despre ceilalti/celelalte. Stiu de un Milk, stiu de Stonewall, stiu cate ceva despre cate cineva din Zurich si Islanda. Acum stiu ca steagul gay avea initial 8 culori si stiu de ce au ramas doar 6. Am vazut cateva filme, dar tot mai caut, mai degraba as vrea sa aflu cat mai multe si cat mai usor posibil. Am tot vrut sa fac un site cu astfel de informatii, ca sa stim si noi despre altii care au fost in fata noastra si poate, daca reusim sa invatam ceva de la ei, sa facem pana la urma si noi ceva, dar nu am mai facut nimic. Fara sa cumosc, de ce as putea fi mandra? Cam asa stau eu cu mandria gay.
Coming out! - trebuie sa stiti ca sunt foarte putini oameni care stiu despre mine ca sunt gay. Parintii habar nu au si nici la servici nu prea stie lumea. Stie doar sora-mea si cativa prieteni apropiati. Uneori imi vine sa-i urlu lumii despre mine, uneori imi vine “sa torn apa curata in pahar” si sa incep de oriunde, cu oricat de putini oameni mi-ar ramane aproape. Cineva intr-un comentariu imi zicea sa fiu discreta. Poate e experienta anilor si tare as vrea sa stiu cum le-a trait, cum a reusit sa treaca de aceste momente pentru ca nici eu nu vreau revolutie si scandal, vreau doar sa fiu eu insami si sa am o viata a mea.
Coming out? Imi permit sau nu? Stau intr-o casa care este cumparata de ai mei. Lucrez la o asociatie, organizatie crestino-umanitaro-nustiucum ( nu ma intelegi gresit, respect principiile dupa care lucram, atata doar ca ma ia cu ironia atunci cand vad ca ele nu se aplica decat in cazul oamenilor care “merita” ) si ma ocup de copii, ori nu stiu de ce, dar a fi homosexual in mintea majoritatii inseamna a fi si pedofil sau cel putin un om care cu orice pret vrea sa racoleze adepti. Si de cand cu gay fest-urile noastre, a fi homosexual inseamna a fi si travesti ( merci! ). Intrebarea mea: daca sunt atatea forumuri si mai e si asociatia care ne reprezinta si este pentru noi, se trateaza pe undeva acest subiect? Exista un loc unde poti citi despre altii/altele care au iesit din dulap, despre ce au simtit, cum le-a fost? Despre ce greutati au intampinat si poate si despre experiente pozitive? Exista persoane care au iesit? Voi cum stati?
Cu respect,
Rita.
Noutati
Uite un nou blog: www.2straight.wordpress.com
Daca intrati, veti da si de un forum, nu pun adresa pentru ca nu stiu daca am permisiunea, dar merita sa vedeti. E la inceput, dar ma bucur ca este.
Multe s-au schimbat de cand am pornit si asta e bine.
Lumea se misca. Nu iese pe strada pentru a fi erou pentru 2 ore ci isi vede de viata si incepe sa-si spuna ideile, parerile, sa faca ceva.
E bine, copii. Eu cred ca e bine.
Numai bine tuturor.
Daca intrati, veti da si de un forum, nu pun adresa pentru ca nu stiu daca am permisiunea, dar merita sa vedeti. E la inceput, dar ma bucur ca este.
Multe s-au schimbat de cand am pornit si asta e bine.
Lumea se misca. Nu iese pe strada pentru a fi erou pentru 2 ore ci isi vede de viata si incepe sa-si spuna ideile, parerile, sa faca ceva.
E bine, copii. Eu cred ca e bine.
Numai bine tuturor.
Pentru cine nu urmareste comentariile!
Iar fac copy-paste
A aparut noua carte adresata în mod deosebit comunitatii LGBT.
Cartea se intituleaza “Gândurile unei Lesbiene” - autor Alexandra TOADER, publicata de Editura LUMEN, Iasi 2009.
Editura Lumen are contract de distributie carte cu librarii din judetele: Bucuresti, Brasov, Cluj, Craiova, Constanta, Iasi, Sibiu sau se poate achizitiona prin comanda directa la Editura Lumen de pe site-urile:
Editura Lumen
sau
Libraria Virtuala
Merci.
A aparut noua carte adresata în mod deosebit comunitatii LGBT.
Cartea se intituleaza “Gândurile unei Lesbiene” - autor Alexandra TOADER, publicata de Editura LUMEN, Iasi 2009.
Editura Lumen are contract de distributie carte cu librarii din judetele: Bucuresti, Brasov, Cluj, Craiova, Constanta, Iasi, Sibiu sau se poate achizitiona prin comanda directa la Editura Lumen de pe site-urile:
Editura Lumen
sau
Libraria Virtuala
Merci.
Salut,
Merci pentru articol, chiar nu ma asteptam la asemenea rezultate. Recomand tuturor, la fel si blogul. ( e vorba de comentariul lasat de drooopy )
Si hai sa va zic si eu ceva foarte interesant. Am citit ca in Australia, incepand din luna iulie se vor permite casatoriile gay, DAR!!!! numai in cazul in care unul dintre soti este transsexual!!!!
Nu stiu, mie mi se pare o tampenie mai mare decat toate cele citite pana acum, ipocrizie sau doar injosire curata? Am impresia ca s-ar potrivi cu tara noastra, adica ma si mir cum de nu aici s-a intamplat ( probabil peste vreo 350 de ani se va vota o astfel de lege si la noi ). Acum ar trebui sa ma bucur ca exista un loc si mai absurd decat cel in care traiesc?
Si hai sa va zic si eu ceva foarte interesant. Am citit ca in Australia, incepand din luna iulie se vor permite casatoriile gay, DAR!!!! numai in cazul in care unul dintre soti este transsexual!!!!
Nu stiu, mie mi se pare o tampenie mai mare decat toate cele citite pana acum, ipocrizie sau doar injosire curata? Am impresia ca s-ar potrivi cu tara noastra, adica ma si mir cum de nu aici s-a intamplat ( probabil peste vreo 350 de ani se va vota o astfel de lege si la noi ). Acum ar trebui sa ma bucur ca exista un loc si mai absurd decat cel in care traiesc?
Sfat!!!
Am primit un comentariu. Daca tot a fost postat, cred ca nu se supara nimeni daca fac copy-paste. Asa poate citesc si persoanele care nu au obiceiul sa urmareasca comentariile.
Buna fetelor. De ce nu apelati la un psiholog, va va face ff bine, eu am incercat si nici nu va dati seama ce minuni poate face cateva sedinte de terapie. Merita orice banut . ideea este k va fi greu la inceput sa vb cu un strain despre asta, dar dak sati bine si va ganditi, astea este mesarie lui, dar o sa va destineti in urmatoarele 10 min si o sa va simtiti in al 9-lea cer. Stiu prin ce treceti, va inteleg prea bine. Sper sa reusiti sa luati legatura cu un psiholog, sa nu credeti k sunteti nebune dak veti face asta, din potriva, este pt bunul vostru psihic... Toate cele bune si noroc in dragoste
Stiti, ma si vad mergand la un psiholog.
Cum sa incep?
1. “ Buna. Sunt Rita si sunt gay. Eu nu am nimic cu asta, dumneavoastra aveti ceva impotriva?”
2. “ Buna. Sunt Rita si sunt gay. Deseori am impresia ca daca as spune asta anumitor persoane, ei m-ar privi ciudat, ba unii mi-ar da si in cap. Credeti ca am dat in paranoia?”
3. “ Buna. Sunt Rita. Sunt gay si mi s-a dat sfatul sa vin la psiholog ca sa ma simt “in al 9-lea cer”. Am avut o zi incarcata la servici si tare as vrea sa ma simt macar in al 7-lea cer, puteti face ceva?”
4. “Buna. Sunt …nu conteaza. Am programare. Aveti de lucru nu gluma, multe lesbiene mai sunt in orasul acesta! Hai sa trecem de primele 10 minute ca azi sunt mai trista.”
Si de eram eu psiholog!!!!! O licenta, un atestat de libera practica, mai niste “specializari” si cum imi treceam acum pe usa:
“Psiholog pentru lesbienele care vor sa se simta in al 9-lea cer, dupa primele 10 minute!”
Ca mama imi tot zice sa-mi dau licenta si eu nu o ascult! Stiu mamele ce stiu!
Doamne, a fost un comentariu excelent. Multumesc.
Buna fetelor. De ce nu apelati la un psiholog, va va face ff bine, eu am incercat si nici nu va dati seama ce minuni poate face cateva sedinte de terapie. Merita orice banut . ideea este k va fi greu la inceput sa vb cu un strain despre asta, dar dak sati bine si va ganditi, astea este mesarie lui, dar o sa va destineti in urmatoarele 10 min si o sa va simtiti in al 9-lea cer. Stiu prin ce treceti, va inteleg prea bine. Sper sa reusiti sa luati legatura cu un psiholog, sa nu credeti k sunteti nebune dak veti face asta, din potriva, este pt bunul vostru psihic... Toate cele bune si noroc in dragoste
Stiti, ma si vad mergand la un psiholog.
Cum sa incep?
1. “ Buna. Sunt Rita si sunt gay. Eu nu am nimic cu asta, dumneavoastra aveti ceva impotriva?”
2. “ Buna. Sunt Rita si sunt gay. Deseori am impresia ca daca as spune asta anumitor persoane, ei m-ar privi ciudat, ba unii mi-ar da si in cap. Credeti ca am dat in paranoia?”
3. “ Buna. Sunt Rita. Sunt gay si mi s-a dat sfatul sa vin la psiholog ca sa ma simt “in al 9-lea cer”. Am avut o zi incarcata la servici si tare as vrea sa ma simt macar in al 7-lea cer, puteti face ceva?”
4. “Buna. Sunt …nu conteaza. Am programare. Aveti de lucru nu gluma, multe lesbiene mai sunt in orasul acesta! Hai sa trecem de primele 10 minute ca azi sunt mai trista.”
Si de eram eu psiholog!!!!! O licenta, un atestat de libera practica, mai niste “specializari” si cum imi treceam acum pe usa:
“Psiholog pentru lesbienele care vor sa se simta in al 9-lea cer, dupa primele 10 minute!”
Ca mama imi tot zice sa-mi dau licenta si eu nu o ascult! Stiu mamele ce stiu!
Doamne, a fost un comentariu excelent. Multumesc.
Si cate nu se intampla in lume!!!
Corine Mauch – stiti cine e? Ocupa functia de Primar al oarsului Zurich, a fost aleasa in martie. E gay! Dupa parerea unora, in cazul ei orientarea sexuala a fost un avantaj deoarece comunitatea gay din oras e destul de mare si majoritatea oamenilor sunt deschisi in aceasta pivinta. Bravo Elvetia!!!!!
In Suedia, 6 din cele 7 partide prezente in parlament sustin o legea care nu tine cont de genul si orientarea sexuala in cazul casniciei. Din 1995 in aceasta tara a existat o lege care permitatea parteneriatul inregistrat, dar noua lege care intra in vigoare din 1 mai permite casoriile gay.
Ilene Chaiken a aflat nu demult ca Showtime nu mai doreste difuzarea noului film „The Farm”, o „continuare” a L Word-ului. Motivul este ca are prea multe proiecte in derulare.
Trebuie musai sa apara site-ul acela despre care era vorba la un moment dat. Se intampla atatea lucruri in lume si ..... eu habar nu am!!!! Poate voi stiti, poate nu va intereseaza, adica cu ce ne inclzeste pe noi ce e in Elvetia si in Suedia???, dar e bine sa vezi ca macar acolo e mai altfel. Daca s-ar intampla ceva bun in ceea ce ne priveste si in aceasta tara, eu cred ca as innebuni de fericire ( dar prefer sa innebunesc de fericire decat de necaz ).
Numai bine.
In Suedia, 6 din cele 7 partide prezente in parlament sustin o legea care nu tine cont de genul si orientarea sexuala in cazul casniciei. Din 1995 in aceasta tara a existat o lege care permitatea parteneriatul inregistrat, dar noua lege care intra in vigoare din 1 mai permite casoriile gay.
Ilene Chaiken a aflat nu demult ca Showtime nu mai doreste difuzarea noului film „The Farm”, o „continuare” a L Word-ului. Motivul este ca are prea multe proiecte in derulare.
Trebuie musai sa apara site-ul acela despre care era vorba la un moment dat. Se intampla atatea lucruri in lume si ..... eu habar nu am!!!! Poate voi stiti, poate nu va intereseaza, adica cu ce ne inclzeste pe noi ce e in Elvetia si in Suedia???, dar e bine sa vezi ca macar acolo e mai altfel. Daca s-ar intampla ceva bun in ceea ce ne priveste si in aceasta tara, eu cred ca as innebuni de fericire ( dar prefer sa innebunesc de fericire decat de necaz ).
Numai bine.
festival!
Se pricepe cineva la scris scenarii?
Mi-a venit o idee urmarind stirile despre festivalul de la Cluj.
Am cautat informatii pe site-urile dedicate, dar…..tacere, nici macar un cuvant. Am dat in schimb de presa locala si am aflat de petitie, am citit cateva comentarii ( majoritatea scrise de oameni intre 20 si 30 de ani, infricosator ), am citit de marsul tacerii sau cum s-o fi numit demonstratia anti-demonstratie.
( Pentru cine nu a urmarit ce s-a intamplat, clujenii s-au hotarat sa nu permita ca orasul lor sa devina “capitala lesbienelor”, au facut o petitie care s-a putut semna electronic si chiar a fost semnata de peste 2000 de persoane, au organizat un mars pentru a-si arata dezacordul vizavi de festival si de un presupus mars care nici nu a fost planificat! Ce naiba le-a venit cu marsul? Aud de festival si repede se gandesc la pene, maicute si cagule. ?????!!!!!!!!!!!!)
Ceea ce mi-a placut mult a fost un articol despre acest mars anti-mars. Am citit ca au participat si persoane care “trecusera de 70 de primaveri” iar una dintre aceste persoane, o doamna, statea si se intreba ce naiba cauta ea acolo. (“Eu nu stiu de ce suntem aici. De ce suntem aici?”)
Adica se face un festival si drept urmare o doamna de peste 70 de ani ingheata pe strada in timpul unui mars organizat impotriva a ceva despre care nici n-a fost vorba. Eu zic ca merita un film.
Fain!
Fain pe naiba, trist.
Imi pare rau pentru organizatori, nu prea au fost sprijiniti din cate am vazut eu.
Cu tot respectul,
Mi-a venit o idee urmarind stirile despre festivalul de la Cluj.
Am cautat informatii pe site-urile dedicate, dar…..tacere, nici macar un cuvant. Am dat in schimb de presa locala si am aflat de petitie, am citit cateva comentarii ( majoritatea scrise de oameni intre 20 si 30 de ani, infricosator ), am citit de marsul tacerii sau cum s-o fi numit demonstratia anti-demonstratie.
( Pentru cine nu a urmarit ce s-a intamplat, clujenii s-au hotarat sa nu permita ca orasul lor sa devina “capitala lesbienelor”, au facut o petitie care s-a putut semna electronic si chiar a fost semnata de peste 2000 de persoane, au organizat un mars pentru a-si arata dezacordul vizavi de festival si de un presupus mars care nici nu a fost planificat! Ce naiba le-a venit cu marsul? Aud de festival si repede se gandesc la pene, maicute si cagule. ?????!!!!!!!!!!!!)
Ceea ce mi-a placut mult a fost un articol despre acest mars anti-mars. Am citit ca au participat si persoane care “trecusera de 70 de primaveri” iar una dintre aceste persoane, o doamna, statea si se intreba ce naiba cauta ea acolo. (“Eu nu stiu de ce suntem aici. De ce suntem aici?”)
Adica se face un festival si drept urmare o doamna de peste 70 de ani ingheata pe strada in timpul unui mars organizat impotriva a ceva despre care nici n-a fost vorba. Eu zic ca merita un film.
Fain!
Fain pe naiba, trist.
Imi pare rau pentru organizatori, nu prea au fost sprijiniti din cate am vazut eu.
Cu tot respectul,
Autostopul
Apropo de “Ghidul autostopistului galactic” si eu fac destul de des autostopul. E o chestie faina, mai putin atunci cand nu e deloc asa.
Nu ai ocazia sa dai de veloci, strandulari si merentoti ( nu ca ar fi vorba despre asa ceva in cartea aceea, dar cine imi poate demonstra ca nu exista si aceste specii? ), dar poti da de umanoizi foarte interesanti si de niste "nave" exotice.
Ultima data, adica alaltaieri, am venit cu o Dacia 1300. Super! ( nici nu ma sinchisesc sa dau din maini cand vine o masina mai “de straluceste”, nu de alta, dar vin cu viteza si cum eu nu sunt un om prea zdravan, m-as inalta pe loc. )
Ma urc eu in masina si dupa ce nenea canta un timp la schimbatorul de viteze o si pornim din loc. Ma uit in jur…toate atarna, toate balangane, geamurile sunt inchise dar sulfa nene, sulfa de ma bucur ca sunt iar aproape cheala. Praf, mult praf, pe unde o fi circulat nenea cu masina? Si o intrebare si mai importanta: cand? Ok, se vede ca vine primavara daca a avut curajul sa porneasca la drum cu …chestia asta.
Si mergem noi cat mergem, depasim si o caruta si deodata ce sa vezi, zboara ceva pe parbriz! E o bucata de sarma care a iesit de undeva de sub capota. Nenea se opreste, vara sarma la loc si…..dai bataie!
Incearca nenea sa lege o conversatie, dar eu nu prea am chef de asa ceva si nici el nu e omul care iti tot zice si tu nu trebuie sa faci decat sa-l aprobi si sa te minunezi uneori, asa ca se hotareste sa puna muzica!!!!
La asa o masina se potriveste o manea minunata. Si urla muzica din difuzoarele care harsaie de-l intrec pe baiatul care ba se vaita de iubita, de bani, de prieteni, ba se bucura pentru toate acestea.
Si iar zboara ceva pe parbriz. Naiba s-o ia de sarma care nu vrea sa stea locului! Nenea baga o frana de ma proiecteaza cu bancheta cu tot in scaunul soacrei. Noroc ca nu am stat in spatele lui, l-as fi strans de gat de surprinsa ce am ramas.
Iese nenea, baga sarma la loc si iar o pornim.
Si vine o piesa, o capodopera de piesa despre maicuta care a plans amarnic candva si acum plange si baiatul, dar treaba e ca nu poate sa planga asa cum a plans maicuta si atunci trebuie sa le cante pe toate acestea. Mi-am dat seama ca e o capodopera pentru ca nenea a dat si mai tare muzica de saracele difuzoare stateau sa crape. Pacat ca nenea nu s-a pus sa cante si el…n-o fi stiind versurile, sau n-o fi stiind sa faca tremolourile acelea superbe?
Gata si cu minunea de piesa. Ma uit pe geam si sunt pierduta in ale mele cand ma trezesc proiectata iar pe scaunul soacrei. Sarma!!!!
Iar urmeaza interpretarea la schimbatorul de viteze, dar nenea reuseste de fiecare data.
Doamne, ce minune mai poate fi si muzica! Te unge la suflet, asta este adevarul! Vine o piesa in care baiatul zice despre lumea pe care a ajutat-o ( si multi au fost, o fi asistent social! ) si care acum nici nu-l baga in seama. Ce poveste trista! Nenea al meu da din cap aprobator si mi-e frica, mi-e groaza ca acum incepe sa cante si el. Ce ma fac daca incepe sa cante? Sigur ma tavalesc de ras. Doamne, scapa-ma de rusine si nedreptate! Bietul om m-a luat in aceasta “experienta”, Doamne, fa sa nu deschida gura! Si uite ca exista Dumnezeu si rugaciunile mele sunt ascultate.
E fain sa faci autostopul, mai putin atunci cand nu e fain deloc. Nu dai de astrofogiti, marteperesti si carpenterosculi ( stiu ca nu pe astea le-am amintit prima data, dar cine imi poate demonstra ca aceste specii nu exista? ), dar poti avea ocazia sa dai de oameni faini.
Cat despre nenea, lasand gluma, m-a adus si m-a lasat aproape de casa. Sa fie sanatos si sa aiba noroc. Merci pentru tot.
Ma gandesc la sora-mea. Daca era si ea, daca faceam autostopul impreuna, sigur nu ajungeam acasa asa de usor ( ea nu prea are noroc la asa ceva ). Imi pare rau ca nu a fost, ar fi fost mai interesant.
O zi frumoasa.
Nu ai ocazia sa dai de veloci, strandulari si merentoti ( nu ca ar fi vorba despre asa ceva in cartea aceea, dar cine imi poate demonstra ca nu exista si aceste specii? ), dar poti da de umanoizi foarte interesanti si de niste "nave" exotice.
Ultima data, adica alaltaieri, am venit cu o Dacia 1300. Super! ( nici nu ma sinchisesc sa dau din maini cand vine o masina mai “de straluceste”, nu de alta, dar vin cu viteza si cum eu nu sunt un om prea zdravan, m-as inalta pe loc. )
Ma urc eu in masina si dupa ce nenea canta un timp la schimbatorul de viteze o si pornim din loc. Ma uit in jur…toate atarna, toate balangane, geamurile sunt inchise dar sulfa nene, sulfa de ma bucur ca sunt iar aproape cheala. Praf, mult praf, pe unde o fi circulat nenea cu masina? Si o intrebare si mai importanta: cand? Ok, se vede ca vine primavara daca a avut curajul sa porneasca la drum cu …chestia asta.
Si mergem noi cat mergem, depasim si o caruta si deodata ce sa vezi, zboara ceva pe parbriz! E o bucata de sarma care a iesit de undeva de sub capota. Nenea se opreste, vara sarma la loc si…..dai bataie!
Incearca nenea sa lege o conversatie, dar eu nu prea am chef de asa ceva si nici el nu e omul care iti tot zice si tu nu trebuie sa faci decat sa-l aprobi si sa te minunezi uneori, asa ca se hotareste sa puna muzica!!!!
La asa o masina se potriveste o manea minunata. Si urla muzica din difuzoarele care harsaie de-l intrec pe baiatul care ba se vaita de iubita, de bani, de prieteni, ba se bucura pentru toate acestea.
Si iar zboara ceva pe parbriz. Naiba s-o ia de sarma care nu vrea sa stea locului! Nenea baga o frana de ma proiecteaza cu bancheta cu tot in scaunul soacrei. Noroc ca nu am stat in spatele lui, l-as fi strans de gat de surprinsa ce am ramas.
Iese nenea, baga sarma la loc si iar o pornim.
Si vine o piesa, o capodopera de piesa despre maicuta care a plans amarnic candva si acum plange si baiatul, dar treaba e ca nu poate sa planga asa cum a plans maicuta si atunci trebuie sa le cante pe toate acestea. Mi-am dat seama ca e o capodopera pentru ca nenea a dat si mai tare muzica de saracele difuzoare stateau sa crape. Pacat ca nenea nu s-a pus sa cante si el…n-o fi stiind versurile, sau n-o fi stiind sa faca tremolourile acelea superbe?
Gata si cu minunea de piesa. Ma uit pe geam si sunt pierduta in ale mele cand ma trezesc proiectata iar pe scaunul soacrei. Sarma!!!!
Iar urmeaza interpretarea la schimbatorul de viteze, dar nenea reuseste de fiecare data.
Doamne, ce minune mai poate fi si muzica! Te unge la suflet, asta este adevarul! Vine o piesa in care baiatul zice despre lumea pe care a ajutat-o ( si multi au fost, o fi asistent social! ) si care acum nici nu-l baga in seama. Ce poveste trista! Nenea al meu da din cap aprobator si mi-e frica, mi-e groaza ca acum incepe sa cante si el. Ce ma fac daca incepe sa cante? Sigur ma tavalesc de ras. Doamne, scapa-ma de rusine si nedreptate! Bietul om m-a luat in aceasta “experienta”, Doamne, fa sa nu deschida gura! Si uite ca exista Dumnezeu si rugaciunile mele sunt ascultate.
E fain sa faci autostopul, mai putin atunci cand nu e fain deloc. Nu dai de astrofogiti, marteperesti si carpenterosculi ( stiu ca nu pe astea le-am amintit prima data, dar cine imi poate demonstra ca aceste specii nu exista? ), dar poti avea ocazia sa dai de oameni faini.
Cat despre nenea, lasand gluma, m-a adus si m-a lasat aproape de casa. Sa fie sanatos si sa aiba noroc. Merci pentru tot.
Ma gandesc la sora-mea. Daca era si ea, daca faceam autostopul impreuna, sigur nu ajungeam acasa asa de usor ( ea nu prea are noroc la asa ceva ). Imi pare rau ca nu a fost, ar fi fost mai interesant.
O zi frumoasa.
retineti doar partea serioasa si stiintifica!
Am ratat un documentar super meserias. Oamenii de stiinta au descoperit ca elefantii au niste “senzori” in talpi! Cum s-a produs marea descoperire?
Pai vroiau acesti oameni sa urmareasca elefantii si au deghizat o camera de filmat intr-o ( ?!! – ce e mai normal si mai natural??? ) balega de elefant!!!
Sa fii tu elefantul si sa te urmareasca o bucata de rahat cu mot ( asta fiind camera! )!!!, va imaginati cum poate fi?
Si au facut elefantii ce au facut, ce fac elefantii de obicei si bucata de rahat i-a urmarit timp indelungat, pana cand…unul mai perspicace sau mai plictisit de toate cele s-a decis sa vada ce e cu minunea aceea umblatoare!!!
S-a apropiat de camera-balega si si-a ridicat talpile deasupra ei, dar nu a calcat-o ci doar si-a balanganit piciorul pe deasupra. Faza s-a repetat cu mai multi elefanti. Cercetatorii au tras concluzia ca elefantii au niste “senzori” in talpi! Nu stiu la ce fel de senzori s-au gandit, dar nu cred ca la cei olfactivi.
Eu am tras concluzia ca elefantii sunt niste animale foarte indecise. Pentru mine s-a petrecut urmatorul lucru: elefantul care a observat minunea miscatoare “ Poate am dat eu in paranoia, dar bucata asta de rahat ne-a urmarit toata ziua! Ieri tot in urma noastra a fost! Si alaltaierei a fost tot aici, ne-a urmarit si in timp ce ne scaldam! Ce naiba se intampla? Mi-am facut si eu treburile azi dimineata, dar unde le-am lasat, acolo au ramas. Cu asta ce o fi? Si am urmarit-o si pe Hermina facandu-si treburile, si nici ale ei nu s-au clintit din loc. E ceva necurat la mijloc. S-o calc sau sa n-o calc? De-o calc, sigur nu mai misca, insa put eu pe urma! Dar tot e culmea ca o bucata de rahat sa ne urmareasca zi si noapte! Mai bine o calc!.... Dar ma fac de rusine. Lumea va spune ca am imbatranit si nu mai vad bine. Si nu mai am nici sanse la Hermina! Deci ce sa fac, s-o calc sau sa n-o calc? Hei, baieti, ia veniti incoace! Bucata asta de rahat ne urmareste de trei zile, ce sa facem? “ si tot asa.
Sunt sigura ca daca as fi vazut documentarul nu mi s-ar fi parut atat de haios, sau poate m-as fi prapadit de ras, asta am facut oricum.
Merci.
Stiti, ma gandesc ca in viata reala, rahatul nu ca ne urmareste discret si de la o oarcare distanta ci da navala peste noi si ne forteaza sa-l inghitim. Ma gandesc ca noi facem invers, deghizam rahatul si-l si varam pe gatul altora.
Pentru Ileana: multumesc mult. Tare, tare, tare te mai iubesc eu. Iarta-ma ca am facut misto de ce mi-ai povestit, dar tare bine am putut sa rad. Regret ca nu am vazut documentarul, sau poate e mai bine asa?
Merci.
Pai vroiau acesti oameni sa urmareasca elefantii si au deghizat o camera de filmat intr-o ( ?!! – ce e mai normal si mai natural??? ) balega de elefant!!!
Sa fii tu elefantul si sa te urmareasca o bucata de rahat cu mot ( asta fiind camera! )!!!, va imaginati cum poate fi?
Si au facut elefantii ce au facut, ce fac elefantii de obicei si bucata de rahat i-a urmarit timp indelungat, pana cand…unul mai perspicace sau mai plictisit de toate cele s-a decis sa vada ce e cu minunea aceea umblatoare!!!
S-a apropiat de camera-balega si si-a ridicat talpile deasupra ei, dar nu a calcat-o ci doar si-a balanganit piciorul pe deasupra. Faza s-a repetat cu mai multi elefanti. Cercetatorii au tras concluzia ca elefantii au niste “senzori” in talpi! Nu stiu la ce fel de senzori s-au gandit, dar nu cred ca la cei olfactivi.
Eu am tras concluzia ca elefantii sunt niste animale foarte indecise. Pentru mine s-a petrecut urmatorul lucru: elefantul care a observat minunea miscatoare “ Poate am dat eu in paranoia, dar bucata asta de rahat ne-a urmarit toata ziua! Ieri tot in urma noastra a fost! Si alaltaierei a fost tot aici, ne-a urmarit si in timp ce ne scaldam! Ce naiba se intampla? Mi-am facut si eu treburile azi dimineata, dar unde le-am lasat, acolo au ramas. Cu asta ce o fi? Si am urmarit-o si pe Hermina facandu-si treburile, si nici ale ei nu s-au clintit din loc. E ceva necurat la mijloc. S-o calc sau sa n-o calc? De-o calc, sigur nu mai misca, insa put eu pe urma! Dar tot e culmea ca o bucata de rahat sa ne urmareasca zi si noapte! Mai bine o calc!.... Dar ma fac de rusine. Lumea va spune ca am imbatranit si nu mai vad bine. Si nu mai am nici sanse la Hermina! Deci ce sa fac, s-o calc sau sa n-o calc? Hei, baieti, ia veniti incoace! Bucata asta de rahat ne urmareste de trei zile, ce sa facem? “ si tot asa.
Sunt sigura ca daca as fi vazut documentarul nu mi s-ar fi parut atat de haios, sau poate m-as fi prapadit de ras, asta am facut oricum.
Merci.
Stiti, ma gandesc ca in viata reala, rahatul nu ca ne urmareste discret si de la o oarcare distanta ci da navala peste noi si ne forteaza sa-l inghitim. Ma gandesc ca noi facem invers, deghizam rahatul si-l si varam pe gatul altora.
Pentru Ileana: multumesc mult. Tare, tare, tare te mai iubesc eu. Iarta-ma ca am facut misto de ce mi-ai povestit, dar tare bine am putut sa rad. Regret ca nu am vazut documentarul, sau poate e mai bine asa?
Merci.
ma simt bine!
Asult aceasta muzica, Kalyi Jag, muzica tiganeasca, cu cani si linguri si toate cele. De ce mi se pare ca toate s-au dus? E atat de frumoasa, e atat de vesela!
Aceasta muzica vine cu imagini. Vad ceata de tigani cantand, dansand, facand galagie, razand, injurand. Vad focul. Vad hainele lor colorate. Vad fetele dansand. Vad femeile batrane fumand ( stiti ca numai ele au voie sa fumeze “ in public “? Cel putin asa era pe vremuri, asa am citit. ). Ok, intr-un colt mai vad si o incaierare, dar trec peste aceasta imagine, oricum, se vor impaca si in minutul urmator vor bea cot la cot.
Omul alb si civilizatia lui!!!!! Ce bine ca ne-am amestecat si in treburile lor! Cate lucruri marete am reusit sa facem!!!!!
Imi aduc aminte de femeia aceea care imi spunea ca daca intra intr-un magazin, mereu e servita ultima, chiar daca “ alte femei gadjo au intrat dupa mine “. ( “gadjo” inseamna “taran”, adica cel care lucreaza pamantul. Tiganii fiind nomazi, i-au numit asa pe toti ceilalti, cei care stateau intr-un loc si munceau pamantul. )
Imi aduc aminte de o bunica, sa se odihneasca in pace. Doamne, ce draga imi era! Mergeam sa vorbesc cu ea despre nepotul ei. Imi povestea cate un pic. Statea pe un scaunel, parca o vad si acum. Statea pe scaunel, pe un coridor ( un bloc de nefamilisti in care stateau familii intregi, cate 6-11 oameni ), era mereu in fusta lunga si larga si mereu se amesteca in toate cate se intamplau ( normal, era batrana, avea tot dreptul! ). Faina femeie!
De ce am impresia ca toate acestea au disparut? De ce am impresia ca ne-am facut treaba atat de bine, noi, oamenii albi, incat am distrus totul?
( La un moment dat am vrut sa invat rromani. Ziceam ca ei circula peste tot, invatand limba lor voi stii o limba de circulatie internationala. Eu nu prea le am cu limbile straine, cu invatatul in general, ca sa invat ceva trebuie sa fiu nevoita s-o fac sau sa imi placa foarte mult, ceea ce nu se mai poate numi invatat. Nu aveam cum sa ma alatur unei "caravane", deci nu am invatat decat cateva cuvinte. Imi pare rau. Tin minte ca umblam ca nebuna prin librarii sa gasesc un dictionar si vanzatoarele de acolo se uitau la mine si unele ma intrebau daca vreau DEX-ul?! )
Aceasta muzica vine cu imagini. Vad ceata de tigani cantand, dansand, facand galagie, razand, injurand. Vad focul. Vad hainele lor colorate. Vad fetele dansand. Vad femeile batrane fumand ( stiti ca numai ele au voie sa fumeze “ in public “? Cel putin asa era pe vremuri, asa am citit. ). Ok, intr-un colt mai vad si o incaierare, dar trec peste aceasta imagine, oricum, se vor impaca si in minutul urmator vor bea cot la cot.
Omul alb si civilizatia lui!!!!! Ce bine ca ne-am amestecat si in treburile lor! Cate lucruri marete am reusit sa facem!!!!!
Imi aduc aminte de femeia aceea care imi spunea ca daca intra intr-un magazin, mereu e servita ultima, chiar daca “ alte femei gadjo au intrat dupa mine “. ( “gadjo” inseamna “taran”, adica cel care lucreaza pamantul. Tiganii fiind nomazi, i-au numit asa pe toti ceilalti, cei care stateau intr-un loc si munceau pamantul. )
Imi aduc aminte de o bunica, sa se odihneasca in pace. Doamne, ce draga imi era! Mergeam sa vorbesc cu ea despre nepotul ei. Imi povestea cate un pic. Statea pe un scaunel, parca o vad si acum. Statea pe scaunel, pe un coridor ( un bloc de nefamilisti in care stateau familii intregi, cate 6-11 oameni ), era mereu in fusta lunga si larga si mereu se amesteca in toate cate se intamplau ( normal, era batrana, avea tot dreptul! ). Faina femeie!
De ce am impresia ca toate acestea au disparut? De ce am impresia ca ne-am facut treaba atat de bine, noi, oamenii albi, incat am distrus totul?
( La un moment dat am vrut sa invat rromani. Ziceam ca ei circula peste tot, invatand limba lor voi stii o limba de circulatie internationala. Eu nu prea le am cu limbile straine, cu invatatul in general, ca sa invat ceva trebuie sa fiu nevoita s-o fac sau sa imi placa foarte mult, ceea ce nu se mai poate numi invatat. Nu aveam cum sa ma alatur unei "caravane", deci nu am invatat decat cateva cuvinte. Imi pare rau. Tin minte ca umblam ca nebuna prin librarii sa gasesc un dictionar si vanzatoarele de acolo se uitau la mine si unele ma intrebau daca vreau DEX-ul?! )
dimineata senina!
Noroc ca m-am trezit la aceasta ora frumoasa, macar am timp sa scriu doua vorbe ( asta nu inseamna ca as fi eu foarte ocupata ), sa beau trei cafele pana merg la servici si asfel sa ajung in 15 minute si nu in 25, ba chiar sa mai dau o tura prin cartier, am timp sa fumez cu jumatate de pachet mai mult decat de obicei si cine stie de cate altele.
Dupa cum ati observat, daca ati observat, am inceput sa schimb unele lucruri pe aici. Iertare, Uka. Va fi mai ok pentru mine. Poate scap de aceasta "maimuta" care ma urmareste si-mi tot spune ca mi-a mers gura pe dinainte, ca iar am folosit cuvinte mari, ca am dat un nume mult prea important unui....unei chestii care a iesit ce a iesit. Lucrurile ar fi trebuit sa evolueze, dar s-a intamplat contrariul.
Vedem ce se intampla de aici incolo.
Saptamana aceasta m-am uitat la o groaza de filme ( totul este relativ, avand in vedere faptul ca de luni de zile nu am mai avut rabdare sa ma uit la nimic, cele 4-5 filme pe care le-am vazut chiar sunt o groaza! ).
Milk!!! E povestea lui Harvey Milk, primul politician gay ales intr-un consiliu orasenesc american, in 1977. Trebuie vazut nu numai pentru ca are 8 nominalizari la Oscar.
Am cautat eu si Stonewall, dar nu l-am mai gasit. Torrentul e, din pacate, mort.
Ok, acum am sa caut ceva muzica cu care sa incep ziua. Aseara mi-am adus aminte de Pulp, istorie! Cred ca incep cu "Common people" si vedem ( sper sa nu ajung la Abba ca atunci ma apuc de smotru ).
O zi frumoasa.
Dupa cum ati observat, daca ati observat, am inceput sa schimb unele lucruri pe aici. Iertare, Uka. Va fi mai ok pentru mine. Poate scap de aceasta "maimuta" care ma urmareste si-mi tot spune ca mi-a mers gura pe dinainte, ca iar am folosit cuvinte mari, ca am dat un nume mult prea important unui....unei chestii care a iesit ce a iesit. Lucrurile ar fi trebuit sa evolueze, dar s-a intamplat contrariul.
Vedem ce se intampla de aici incolo.
Saptamana aceasta m-am uitat la o groaza de filme ( totul este relativ, avand in vedere faptul ca de luni de zile nu am mai avut rabdare sa ma uit la nimic, cele 4-5 filme pe care le-am vazut chiar sunt o groaza! ).
Milk!!! E povestea lui Harvey Milk, primul politician gay ales intr-un consiliu orasenesc american, in 1977. Trebuie vazut nu numai pentru ca are 8 nominalizari la Oscar.
Am cautat eu si Stonewall, dar nu l-am mai gasit. Torrentul e, din pacate, mort.
Ok, acum am sa caut ceva muzica cu care sa incep ziua. Aseara mi-am adus aminte de Pulp, istorie! Cred ca incep cu "Common people" si vedem ( sper sa nu ajung la Abba ca atunci ma apuc de smotru ).
O zi frumoasa.
Minune, m-am gandit!!!
Cand s-au intamplat grozaveniile pe forum ( si aici nu ma refer la alte probleme legate de etnie ) am spus administratorului ca daca lucrurile continua asa, ar fi bine sa schimbe numele forumului. Cerata ieftina nu are nici o legatura cu lesbianlife, chiar daca e vorba de Romania.
Acum s-au aranjat lucrurile, din cate am inteles, ceea ce ma bucura foarte mult.
Lesbianlife.
Dar ce legatura acest blog cu lesbianlife?
Am facut si eu un blog si i-am dat acest nume. De fapt, a fost “numele” si pe urma m-am gandit ce as putea face.
A iesit ce a iesit.
Intre timp au aparut alte adrese, un forum, un alt forum, se pare ca va fi si un site ( este un proiect interesant, un site cu multa informatie, dar e nevoie de ajutor. Cine vrea sa se implice sa dea un semn si am sa-i dau adresa de contact. Este multa informatie pe net, trebuie doar citita si spusa si altora! ) si se pare ca va mai fi un blog ( din cate am inteles din ultimul comentaiu primit – salut Sweetnot ). Ideea era sa fie cat mai multe.
Cred ca stam mult mai bine decat acum 7-8 luni.
Eu pot sa ma retrag si sa privesc ce se intampla. Mai vreau sa rezolv cu subtitrarile pentru TLW, ultimul sezon si pe urma…..vedem. Furnici poate? ( Intre timp au mai aparut si alte intrebari, de exp. de ce e mai frig atunci cand rasare soarele decat inainte sau dupa? )
Revenind la tema, m-am gandit sa schimb numele blogului.
“ Varza ornamentala “ – ce parere aveti?
Aceasta varza ornamentala arata a conopida, dar e varza ( asta din cate am inteles eu. Ramane totusi o planta, culmea! ).
Blogul seamana un pic cu varza ornamentala, nu e nici-nici.
Ce zici, Uka?
Te superi daca ii schimb numele?
Adevarul e ca a fost o experienta placuta. Am “cunoscut” oameni care s-au implicat, m-au ajutat enorm si as vrea sa le multumesc. Multumesc, de asemenea, pentru fiecare comentariu. A contat foarte mult.
Eu cred ca lucrurile incep sa se miste si este tot ce imi doream.
Ramaneti cu bine.
Acum s-au aranjat lucrurile, din cate am inteles, ceea ce ma bucura foarte mult.
Lesbianlife.
Dar ce legatura acest blog cu lesbianlife?
Am facut si eu un blog si i-am dat acest nume. De fapt, a fost “numele” si pe urma m-am gandit ce as putea face.
A iesit ce a iesit.
Intre timp au aparut alte adrese, un forum, un alt forum, se pare ca va fi si un site ( este un proiect interesant, un site cu multa informatie, dar e nevoie de ajutor. Cine vrea sa se implice sa dea un semn si am sa-i dau adresa de contact. Este multa informatie pe net, trebuie doar citita si spusa si altora! ) si se pare ca va mai fi un blog ( din cate am inteles din ultimul comentaiu primit – salut Sweetnot ). Ideea era sa fie cat mai multe.
Cred ca stam mult mai bine decat acum 7-8 luni.
Eu pot sa ma retrag si sa privesc ce se intampla. Mai vreau sa rezolv cu subtitrarile pentru TLW, ultimul sezon si pe urma…..vedem. Furnici poate? ( Intre timp au mai aparut si alte intrebari, de exp. de ce e mai frig atunci cand rasare soarele decat inainte sau dupa? )
Revenind la tema, m-am gandit sa schimb numele blogului.
“ Varza ornamentala “ – ce parere aveti?
Aceasta varza ornamentala arata a conopida, dar e varza ( asta din cate am inteles eu. Ramane totusi o planta, culmea! ).
Blogul seamana un pic cu varza ornamentala, nu e nici-nici.
Ce zici, Uka?
Te superi daca ii schimb numele?
Adevarul e ca a fost o experienta placuta. Am “cunoscut” oameni care s-au implicat, m-au ajutat enorm si as vrea sa le multumesc. Multumesc, de asemenea, pentru fiecare comentariu. A contat foarte mult.
Eu cred ca lucrurile incep sa se miste si este tot ce imi doream.
Ramaneti cu bine.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)